Art. 1. - Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public constând în executarea silită a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, precum şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.

Art. 2. - Actul îndeplinit de executorul judecătoresc în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege.

Art. 3. - Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile cu respectarea şi în limitele competenţelor prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, denumită în continuare lege, de prezentul regulament de aplicare a legii, de prevederile Statutului profesiei de executor judecătoresc, de Codul de procedură civilă şi de alte legi aplicabile în materie.

Art. 4. - (1) Executorii judecătoreşti îşi exercită activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă.

(3) Competenţa teritorială a executorului judecătoresc se întinde în întreaga circumscripţie a judecătoriei în care îşi are sediul biroul său, cu excepţia municipiului Bucureşti unde sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (2) din lege.

Art. 5. - (1) Numărul executorilor judecătoreşti şi al birourilor de executori judecătoreşti din localităţile aflate în circumscripţia fiecărei judecătorii şi din municipiul Bucureşti se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul de activitate şi numărul executorilor judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de capacitate.

(2) Ministrul justiţiei va actualiza numărul executorilor judecătoreşti şi al birourilor de executori judecătoreşti în fiecare an, de regulă în primul trimestru, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică executorilor judecătoreşti cărora le-a încetat suspendarea exercitării funcţiei şi persoanelor care au cerut în condiţiile art. 63 alin. (2) din lege să devină executori judecătoreşti.

(4) La numire pe locurile declarate disponibile în condiţiile alin. (2) vor avea prioritate executorii judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de capacitate.

(5) Pe locurile de executori judecătoreşti care rămân vacante după acordarea priorităţilor prevăzute la alin. (4) se va organiza anual examen de admitere în profesie pentru cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 15 lit. g) din lege.

Art. 6. - (1) Executorul judecătoresc este numit la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza referatului întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege.

(2) În ordinul de numire se va specifica judecătoria în a cărei circumscripţie îşi va avea sediul biroul de executor judecătoresc, precum şi obligaţia acestuia ca în termen de 90 de zile să îşi înregistreze biroul individual sau, după caz, în asociere cu alt executor judecătoresc, în condiţiile art. 17 alin. (1) din lege.

(3) Prelungirea termenului de 90 de zile pentru înregistrarea biroului poate fi încuviinţată de ministrul justiţiei, pentru motive temeinice, la cererea executorului judecătoresc. Cererea, cuprinzând motivele justificate care l-au împiedicat să îşi înregistreze biroul în termenul prevăzut de lege, se depune la Camera executorilor judecătoreşti, care o înaintează ministrului justiţiei, împreună cu punctul său de vedere.

Art. 7. - (1) Înregistrarea biroului se face, la cererea executorului judecătoresc, într-un registru special ţinut de primul-grefier al curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi are sediul biroul, pe numele executorului judecătoresc sau, după caz, al executorilor judecătoreşti asociaţi. Obligaţia înregistrării există şi în cazul executorului judecătoresc care renunţă la asociere şi îşi deschide birou individual.

- confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti cu privire la faptul că biroul dispune de spaţiul corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii.

(4) Documentaţia prezentată la înregistrare se păstrează în dosare distincte pentru fiecare birou. Dosarul va cuprinde şi câte un exemplar al procesului-verbal încheiat cu ocazia depunerii jurământului conform art. 18 alin. (4) din lege.

(5) Primul-grefier va elibera în termen de cel mult 3 zile un certificat care atestă efectuarea înregistrării, pe care executorul judecătoresc îl va prezenta de îndată Camerei executorilor judecătoreşti, iar aceasta îl va comunica Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) se vor înregistra la cerere, ataşându-se confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti care, după caz, poate solicita direct înregistrarea lor.

(3) Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va avea acces permanent la registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1), având obligaţia de a-l înştiinţa pe ministrul justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti despre toate înregistrările.

Art. 9. - (1) Ştampila executorilor judecătoreşti cuprinde stema României, numele, prenumele şi calitatea de executor judecătoresc, precum şi localitatea în care îşi are sediul biroul. Modelul ştampilei este propus de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi aprobat de ministrul justiţiei.

(2) Pierderea sau dispariţia ştampilei se înscrie în registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) din prezentul regulament, înregistrându-se în termen de 5 zile un nou model de ştampilă, care va conţine elemente distinctive faţă de cea pierdută sau dispărută.

Art. 10. - (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti întocmeşte şi actualizează anual tabloul executorilor judecătoreşti, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite curţilor de apel, care au obligaţia să îl comunice instanţelor din circumscripţia lor. Tabloul executorilor judecătoreşti se transmite şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.

(2) Acest tablou conţine numele şi prenumele tuturor executorilor judecătoreşti care au depus jurământul, precum şi sediul biroului în care aceştia funcţionează.

Art. 12. - (1) Stagiul reprezintă perioada premergătoare dobândirii calităţii de executor judecătoresc şi are drept scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la începutul exercitării profesiei.

(3) Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarcă în activitatea profesională pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a referatului executorului judecătoresc îndrumător, în condiţiile prezentului regulament.

Art. 14. - (1) Colegiul director va solicita trimestrial executorilor judecătoreşti din cadrul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti să îşi exprime opţiunea privind angajarea unor executori judecătoreşti stagiari în cadrul birourilor lor.

(2) După centralizarea opţiunilor colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti propune spre aprobare Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti numărul executorilor judecătoreşti stagiari ce pot fi angajaţi în anul respectiv în birourile de executori judecătoreşti.

(3) Cel care a promovat examenul de admitere în profesie devine executor judecătoresc stagiar prin încheierea unui contract individual de muncă cu executorul judecătoresc în al cărui birou îşi va desfăşura activitatea. Contractul de muncă se încheie pe durată determinată, egală cu durata stagiului.

(4) Angajarea executorului stagiar în cadrul unui birou în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se face de executorul judecătoresc împuternicit prin contractul de societate civilă.

Art. 15. - (1) În perioada de stagiu Camera executorilor judecătoreşti va verifica lunar stadiul de pregătire şi formare profesională a executorului judecătoresc stagiar, precum şi modul în care acesta şi-a îndeplinit atribuţiile care i-au fost delegate de executorul judecătoresc îndrumător.

(2) Conferinţele de stagiu reprezintă o formă de pregătire profesională a executorului stagiar şi sunt organizate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti potrivit tematicii orientative comunicate de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(3) Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, care cuprinde cunoaşterea legislaţiei la zi, dezbateri de speţe, expuneri asupra problemelor ivite în activitatea executorilor, studiul doctrinei.

(4) Constatările verificărilor periodice vor fi consemnate în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei executorilor judecătoreşti şi de executorul judecătoresc în al cărui birou îşi exercită activitatea executorul judecătoresc stagiar şi vor fi aduse la cunoştinţă celui verificat.

Art. 16. - Selecţia candidaţilor pentru admiterea în profesie se face pe baza unui examen organizat anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul Ministerului Justiţiei.

Art. 17. - Se pot înscrie la examen pentru ocuparea posturilor de executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din lege.

Art. 18. - (1) Cererea de înscriere împreună cu dovezile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 17 din regulament se depun, cu cel puţin 30 de zile înainte de data susţinerii examenului, la Camera executorilor judecătoreşti din localitatea în a cărei circumscripţie se află postul disponibil pentru care candidează.

Art. 19. - (1) În termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea dosarului colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va verifica îndeplinirea cerinţelor legale pentru înscrierea la examen şi pentru dobândirea calităţii de executor judecătoresc stagiar, întocmind pentru fiecare candidat referatul de admitere sau, după caz, de respingere a cererii de înscriere la examen.

(2) În caz de respingere a cererii de înscriere colegiul director va comunica avizul negativ şi o copie de pe referat candidatului în termen de 24 de ore de la întocmirea acestuia.

(3) Împotriva avizului negativ candidatul poate formula contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare comisiei constituite în scopul verificării dosarelor pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Comisia va examina contestaţia în termen de 48 de ore de la primirea acesteia. Hotărârea comisiei este definitivă şi se comunică atât candidatului, cât şi colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti.

Art. 20. - (1) Cu 10 zile înainte de data examenului colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va depune toate cererile, împreună cu dovezile anexate, la comisia pentru verificarea dosarelor.

(2) O dată cu dosarele candidaţilor Camera executorilor judecătoreşti va înainta situaţia centralizată privind datele de identificare a candidaţilor şi circumscripţia pentru care candidează.

Art. 21. - (1) Data examenului va fi stabilită de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, cu acordul ministrului justiţiei, şi va fi comunicată Camerelor executorilor judecătoreşti cu 60 de zile înainte de această dată, în vederea înştiinţării candidaţilor, şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În aceleaşi condiţii va fi publicată şi lista cuprinzând posturile vacante.

(2) Cu cel puţin 15 zile înainte de data examenului Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va stabili locul şi ora începerii examenului, cu precizarea adresei exacte, făcând comunicarea şi dispunând afişarea la sediul tuturor Camerelor executorilor judecătoreşti în a căror circumscripţie există locuri disponibile.

Art. 22. - (1) În vederea susţinerii examenului Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept civil, drept procesual civil, drept comercial, drept internaţional privat şi organizarea profesiei de executor judecătoresc.

(2) Tematica va fi transmisă Camerelor executorilor judecătoreşti cu cel puţin 60 de zile înaintea datei examenului şi va fi afişată de îndată la sediul acestora.

(2) Subiectele vor fi stabilite cu 24 de ore înaintea datei examenului şi vor fi redactate astfel încât să acopere întreaga tematică, formulându-se câte 20 de subiecte din fiecare materie.

Art. 24. - (1) În ziua examenului, cu 30 de minute înainte de ora începerii acestuia comisia care a redactat subiectele va proceda la alegerea, prin tragere la sorţi, a unui set de 10 subiecte, întocmindu-se un proces-verbal constatator semnat de membrii comisiei.

(3) Durata examenului este de 4 ore începând cu ora şi minutul în care a fost dictat ultimul subiect, aceasta consemnându-se în procesul-verbal semnat de cei desemnaţi cu organizarea şi supravegherea desfăşurării regulamentare a examenului.

(2) Apelul candidaţilor la locul desfăşurării examenului se va face cu cel mult 30 de minute înaintea orei stabilite în vederea îndeplinirii măsurilor prealabile (verificarea identităţii, primirea foilor pentru examen).

(3) În sala în care are loc examenul şi pe toată durata desfăşurării acestuia candidaţilor le este permis să aibă pe masă numai colile de hârtie şi instrumentele de scris.

(6) Lucrările candidaţilor care au fost surprinşi copiind sau lucrările cu însemnări vădit efectuate în scopul identificării candidatului nu se mai notează, făcându-se menţiunea "anulat" pe lucrare şi în borderou.

(7) Lucrările apreciate ca având însemnări conform alin. (6) nu se deschid decât după examinarea şi aprecierea acestei situaţii cu majoritatea de voturi a membrilor comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen.

Art. 27. - (1) Pentru buna desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei îşi vor desemna reprezentanţi în condiţiile prevăzute în prezentul regulament.

(2) Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor fi desemnaţi în compunerea comisiilor dintre executorii cu vechimea, experienţa şi autoritatea necesare pentru o astfel de activitate, recomandaţi de Camerele executorilor judecătoreşti.

Art. 28. - În vederea organizării şi desfăşurării examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc se vor constitui şi vor funcţiona următoarele comisii:

a) Comisia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la examen şi rezolvarea contestaţiilor împotriva avizului negativ dat de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti la cererea de înscriere şi pentru verificarea centralizatoarelor, formată din executori judecătoreşti şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei.

Comisia verifică dosarele candidaţilor şi hotărăşte cu majoritatea voturilor membrilor săi, comunicând cu cel puţin 4 zile înainte de data examenului situaţia centralizată, care se va afişa de îndată la sediul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti;

b) Comisia pentru organizarea şi supravegherea examenului, compusă din 2 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei.

La activitatea acestei comisii vor putea fi cooptaţi pe lângă membrii ei, după caz, şi executori judecătoreşti sau personal angajat la Camera executorilor judecătoreşti şi la Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Pe lângă activitatea de supraveghere această comisie asigură verificarea identităţii candidaţilor, distribuirea colilor de examen în condiţiile prezentului regulament, respectarea de către candidaţi a condiţiilor regulamentare cu privire la desfăşurarea examenului, preluarea lucrărilor predate de candidaţi şi predarea lor pe bază de proces-verbal comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen. La primirea lucrărilor şi, respectiv, la predarea lor se verifică dacă este sigilată partea de lucrare pe care candidatul şi-a înscris datele de identificare. Lucrările predate de candidaţi vor fi semnate, spre neschimbare, de 2 membri ai comisiei, dintre care unul va fi reprezentantul Ministerului Justiţiei.

Suportul de scris va fi pregătit de această comisie în seturi de câte 5 coli, având pe fiecare filă sigiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;

c) Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, formată din: un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, desemnat de preşedintele acestuia; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din ţară; 2 executori judecătoreşti desemnaţi de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti dintre cei propuşi de Camerele executorilor judecătoreşti în condiţiile art. 27 alin. (2), cu vechime minimă în profesia de executor judecătoresc de 5 ani, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională.

Preşedintele comisiei este reprezentantul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi nu participă nemijlocit la notarea lucrărilor, având ca atribuţii să vegheze la desfăşurarea activităţii comisiei în conformitate cu prezentul regulament;

d) Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, formată din: 3 executori judecătoreşti numiţi prin hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti; un cadru didactic universitar de la o facultate de drept; un reprezentant al Ministerului Justiţiei numit prin ordin al ministrului justiţiei, alţii decât cei care au alcătuit comisia prevăzută la lit. c).

Art. 29. - (1) După comunicarea subiectelor comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, cu participarea obligatorie a tuturor membrilor săi, se întruneşte în şedinţă, stabilind baremul de notare, având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate al fiecărui subiect şi aptitudinea de a reflecta capacitatea de înţelegere şi de sinteză a candidatului.

(2) Baremul de notare se va întocmi, în condiţiile alin. (1), în timpul desfăşurării examenului şi va fi afişat pentru consultarea de către candidaţi.

Art. 30. - (1) Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen primeşte, pe bază de proces-verbal, prin preşedintele său, lucrările de examen de la comisia prevăzută la art. 28 lit. b) şi procedează la notarea acestora.

(2) Înainte de începerea notării lucrările se numerotează, fără să fie desfăcut colţul unde sunt înscrise datele de identificare a candidaţilor.

Art. 31. - (1) După terminarea notării se va proceda la desigilarea lucrărilor de către preşedintele comisiei, în prezenţa tuturor membrilor acesteia.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) se înscriu în centralizatorul final care constituie lista cuprinzând rezultatele examenului. Fiecare pagină a acestei liste va fi semnată de toţi membrii comisiei.

Art. 32. - (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la comunicarea către Camerele executorilor judecătoreşti a centralizatoarelor finale cu rezultatul examenului pentru candidaţii din fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti.

(2) Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va afişa la sediul acesteia lista cuprinzând rezultatele examenului în termen de 24 de ore de la primirea acestora, întocmind procesul-verbal de afişare, cu precizarea datei.

Art. 33. - (1) După afişarea rezultatelor candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie, în termen de 3 zile de la data afişării rezultatelor la sediul Camerei executorilor judecătoreşti, sub sancţiunea decăderii.

(2) Contestaţiile se depun la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află locul pentru care a candidat contestatarul şi se centralizează la sediul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1).

Art. 34. - (1) Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia prevăzută la art. 28 lit. d) în cel mult 5 zile de la înregistrare, comisia fiind ţinută să se pronunţe doar cu privire la materia invocată în contestaţie.

Art. 35. - În termen de 5 zile de la soluţionarea contestaţiilor Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la validarea rezultatelor, pe care le va înainta Ministerului Justiţiei în termen de 10 zile de la validare.

Art. 36. - (1) Ocuparea posturilor de executori judecătoreşti stagiari se va face în ordinea mediilor candidaţilor, în funcţie de opţiunile exprimate în cererea de înscriere.

(2) În cazul în care au fost exprimate mai multe opţiuni pentru acelaşi post, are prioritate candidatul care a obţinut cea mai mare medie, iar la egalitate de medii, candidatul care are titlul de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obţinerea licenţei.

Art. 37. - În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor se va proceda la încheierea contractului de muncă în condiţiile art. 19 din lege şi ale art. 14 din prezentul regulament.

Art. 38. - (1) După expirarea perioadei de stagiu executorii judecătoreşti stagiari sunt obligaţi să se înscrie pentru susţinerea examenului de capacitate.

(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti organizează cel puţin o dată pe an examenul de capacitate pentru executorii stagiari care au împlinit durata de stagiu, în condiţiile prezentului regulament.

(3) Respingerea sau, după caz, neprezentarea executorului stagiar la două examene de capacitate consecutive atrage încetarea contractului său de muncă şi pierderea calităţii de executor stagiar. Cel în cauză nu se va mai putea înscrie la examenul de admitere în profesie prevăzut la art. 5 alin. (5) din prezentul regulament.

Art. 39. - (1) Examenul de capacitate va consta într-o probă teoretică, în condiţiile prevăzute la art. 22 din prezentul regulament, şi o probă practică ce va consta în întocmirea unui act procedural.

(2) Notarea la proba practică se face prin acordarea unei note de la 0 la 10, media examenului de capacitate urmând să fie stabilită pe baza mediei aritmetice a notelor obţinute la cele două probe.

Art. 40. - (1) Cererile candidaţilor, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor prevăzute la art. 15 din lege şi cu referatul executorului judecătoresc îndrumător se vor depune cu 30 de zile înainte de data examenului la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie candidatul a efectuat stagiul.

(3) Colegiul director, primind cererile, împreună cu referatele executorilor judecătoreşti angajatori şi cu celelalte dovezi prevăzute la alin. (1) le va examina în termen de 5 zile de la înregistrare şi va aviza, prin decizie motivată, cererea de înscriere la examenul de capacitate, înaintând toată documentaţia Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu cel puţin 10 zile înainte de data examenului.

(4) În caz de respingere a cererii de înscriere colegiul director va comunica avizul negativ executorului stagiar solicitant, în termen de 24 de ore de la întocmirea avizului motivat.

(6) Camera executorilor judecătoreşti va comunica, o dată cu dosarele candidaţilor, situaţia centralizată a acestora, datele de identificare, localitatea şi circumscripţia pentru care candidează, precum şi opţiunile în caz de redistribuire.

(7) Fiecare candidat poate formula expres în cerere ordinea opţiunilor în cazul obţinerii unei medii de promovare care nu îi permite ocuparea postului pentru care a candidat în principal. Opţiunile se pot face numai cu privire la posturile cuprinse în lista de actualizare.

Art. 41. - (1) Comisia de examinare este comisia constituită în condiţiile prezentului regulament pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen.

Art. 42. - (1) Candidatul care a obţinut media de promovare, dar inferioară faţă de alt candidat care a concurat pentru acelaşi loc, va comunica, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor finale, Camerei executorilor judecătoreşti menţinerea opţiunilor din cererea de înscriere, pentru posturile neocupate, atunci când este cazul.

(2) Redistribuirea locurilor vacante se face de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, întrunit în plen, în şedinţa de validare a rezultatelor.

Art. 43. - Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda, în termen de cel mult 5 zile de la soluţionarea contestaţiilor sau de la redistribuire, la validarea rezultatelor examenului de capacitate.

Art. 44. - În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va înainta ministrului justiţiei propunerile de numire a executorilor judecătoreşti în condiţiile art. 16 din lege şi ale art. 6 alin. (1) din prezentul regulament.

§3. Organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică

Art. 45. - Pe locurile vacante, în condiţiile art. 5 alin. (5) din regulament, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti va organiza anual examen de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică.

a) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. a) din lege, pe baza cererii celui interesat, care se depune la Camera executorilor judecătoreşti şi se înaintează ministrului justiţiei prin Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

b) în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. b), la data pensionării, respectiv a constatării incapacităţii de muncă, potrivit procedurii legale;

c) în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c)-g) din lege, la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu.

Art. 48. - Suspendarea exercitării funcţiei de executor judecătoresc se dispune sau se aprobă, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează:

a) în cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c) din lege, la solicitarea motivată a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu;

c) în cazul prevăzut la art. 23 lit. e) din lege, pe baza cererii executorului judecătoresc, avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care va cuprinde motivele justificate ce l-au determinat să solicite suspendarea.

Art. 49. - Încetarea suspendării executorului judecătoresc se dispune de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau a Camerei executorilor judecătoreşti, dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.

Art. 50. - (1) În toate cazurile de încetare şi suspendare a calităţii de executor judecătoresc, în lipsa unui executor judecătoresc asociat sau a unui alt executor judecătoresc în aceeaşi circumscripţie, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate delega un executor judecătoresc din circumscripţia altei judecătorii situate în raza aceleiaşi curţi de apel, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege.

(2) Executorul judecătoresc delegat va putea funcţiona, dacă este posibil, în sediul biroului de executor judecătoresc căruia i-a încetat această calitate sau, în caz contrar, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va stabili pe perioada delegării un nou sediu pentru birou.

Art. 51. - (1) Arhiva executorului judecătoresc care şi-a încetat activitatea va fi inventariată şi sigilată de către o comisie formată din 2 reprezentanţi desemnaţi de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.

(2) În situaţia în care în circumscripţia respectivă nu mai funcţionează nici un executor judecătoresc, arhiva va fi preluată de Camera executorilor judecătoreşti până la numirea unui executor judecătoresc în acea circumscripţie conform art. 48 din lege.

(4) În situaţia în care în circumscripţie rămân să funcţioneze mai mulţi executori judecătoreşti, colegiul director la Camerei executorilor judecătoreşti va desemna executorul judecătoresc care va prelua arhiva.

(2) Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiei la sistemele de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de legea specială.

Art. 54. - (1) Dacă în circumscripţia unei judecătorii funcţionează un singur birou de executori judecătoreşti şi executorul judecătoresc se află în concediu de odihnă sau absentează mai mult de 5 zile, fără a depăşi 6 luni, în lipsa unui executor judecătoresc asociat Camera executorilor judecătoreşti va delega un alt executor judecătoresc pentru a asigura funcţionarea acestui birou, în afară de cazul în care executorul judecătoresc titular se îngrijeşte personal de substituirea sa, încunoştinţând în acest scop Camera executorilor judecătoreşti.

(2) În situaţia în care în circumscripţia acelei judecătorii funcţionează mai multe birouri de executori judecătoreşti, pentru cazurile arătate la alin. (1) Camera executorilor judecătoreşti va lua măsuri pentru a se asigura continuarea lucrărilor de către un alt birou din aceeaşi circumscripţie.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în situaţia în care executorul judecătoresc nu îşi poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni, dar numai pentru motive apreciate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti ca fiind întemeiate.

(2) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti propune ministrului justiţiei, în vederea aprobării, onorariile minimale pentru activitatea executorilor judecătoreşti.

(3) Pentru propunerea onorariilor minimale Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va avea în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului, efortul intelectual, complexitatea şi valoarea actului, precum şi răspunderea executorului pentru actul îndeplinit.

Art. 56. - (1) Obligaţia executorilor judecătoreşti de a păstra secretul profesional le impune interdicţia de a da informaţii cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, precum şi de a permite accesul la actele din arhiva biroului a altor persoane, în afara părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifică un drept sau un interes legitim.

(3) Executorul judecătoresc chemat ca martor în faţa unei instanţe judecătoreşti sau a unui organ de urmărire penală poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de cei interesaţi în apărarea secretului sau în condiţiile prevăzute de lege.

(4) În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului executorului judecătoresc pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competentă, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate false, cu obligaţia comunicării hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz contrar actul se va restitui.

Art. 57. - (1) Prestigiul profesional îi impune executorului judecătoresc interdicţia de a-şi face reclamă prin orice mijloace, în afară de cazurile în care se recurge la anunţuri referitoare exclusiv la existenţa şi sediul biroului, programul de lucru şi conţinutul activităţii.

(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este îndreptăţită să facă publicitate prin mass-media asupra întregii activităţi a executorilor judecătoreşti.

Art. 58. - Este interzis executorilor judecătoreşti să dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.

Art. 59. - (1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc pentru prejudiciile cauzate prin modul în care îşi exercită obligaţiile profesionale ce îi revin este garantată prin casa de asigurări constituită în condiţiile art. 34 din lege.

(2) La începutul activităţii sale executorul judecătoresc devine membru al casei de asigurări pentru garantarea răspunderii civile, care funcţionează în cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti potrivit statutului propriu.

Art. 60. - În cazul abaterilor disciplinare prevăzute de lege colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti sau ministrul justiţiei exercită acţiunea disciplinară în termen de 1 an de la data când au luat cunoştinţă de existenţa unei abateri, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii ei.

Art. 61. - (1) Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină ales de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti pentru o perioadă de 3 ani, care este format din 3 membri.

Art. 64. - Nu pot fi membri ai Consiliului de disciplină membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti.

Art. 65. - Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor care le revin în calitate de membri ai Consiliului de disciplină executorii judecătoreşti pot fi revocaţi de adunarea generală a Camerei.

(2) În cazul în care ministrul justiţiei exercită acţiunea disciplinară, acesta poate sesiza colegiul director al Camerei în situaţia în care se constată abateri disciplinare cu prilejul controlului profesional efectuat de inspectorii de specialitate, în condiţiile art. 59 alin. (1) din lege şi ale art. 97 din prezentul regulament.

(3) Dacă acţiunea disciplinară este exercitată de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, acesta se poate autosesiza sau poate fi sesizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prin preşedinte sau înlocuitorul acestuia.

Art. 68. - (1) Colegiul director are obligaţia ca în termen de 60 de zile de la data sesizării, respectiv a autosesizării, să efectueze cercetarea prealabilă, să ancheteze executorul judecătoresc în cauză şi să îi aducă la cunoştinţă conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinară.

(2) În cazul în care colegiul director a exercitat acţiunea disciplinară la sesizarea unui organ dintre cele prevăzute la art. 60, în cadrul termenului de 60 de zile colegiul director are obligaţia de a comunica acestora rezultatul cercetării prealabile şi măsurile dispuse.

Art. 69. - (1) Executorul judecătoresc împotriva căruia a fost promovată acţiunea disciplinară are dreptul să cunoască toate actele dosarului, să solicite probe în apărare şi să fie asistat de un avocat.

(2) Refuzul executorului judecătoresc cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.

Art. 70. - Dacă se constată că executorul judecătoresc cercetat a săvârşit una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 44 din lege, colegiul director sesizează Consiliul de disciplină.

Art. 71. - (1) În cazul în care Consiliul de disciplină este sesizat, preşedintele acestuia înregistrează cauza, fixează termenul şedinţei, citează părţile şi, după caz, martorii.

Art. 72. - (1) La termenul fixat, după ce preşedintele expune conţinutul sesizării se ascultă părţile, eventualii martori şi se administrează alte probe şi dovezi necesare rezolvării cauzei.

Art. 73. - După administrarea probelor preşedintele dă cuvântul părţilor, iar când consideră necesar, poate da cuvântul şi altor persoane care asistă la dezbateri, după ce se stabileşte identitatea acestora.

Art. 74. - (1) Dacă se constată că executorul judecătoresc a săvârşit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 46 din lege.

(2) Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului şi al secretarului, numele şi, după caz, domiciliul sau sediul părţilor, susţinerile acestora, descrierea pe scurt a abaterii disciplinare, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţării, indicarea căii de atac şi menţiunea dacă pronunţarea s-a făcut în prezenţa sau în lipsa părţilor.

Art. 76. - Împotriva hotărârii părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, formată din reprezentanţii camerelor aleşi conform art. 31 alin. (1) lit. d) din lege.

Art. 77. - Toate cheltuielile efectuate în legătură cu soluţionarea cauzei vor fi suportate de Camera executorilor judecătoreşti în cazul în care acţiunea este respinsă sau de executorul judecătoresc dacă acţiunea este admisă.

Art. 78. - (1) Sediul biroului se stabileşte în localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa executorul judecătoresc ori unul dintre executorii judecătoreşti asociaţi.

(2) În situaţia în care într-o anumită perioadă este necesară suplimentarea numărului de executori în circumscripţia unei judecătorii, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti poate aproba delegarea pe o perioadă determinată a unor executori din circumscripţia altei judecătorii aflate în raza aceleiaşi Camere a executorilor judecătoreşti.

Art. 79. - (1) Executorul judecătoresc îşi poate schimba sediul biroului într-o localitate din circumscripţia altei judecătorii, în limita numărului executorilor judecătoreşti şi al birourilor din acea circumscripţie.

(2) Cererea va fi avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi aprobată de ministrul justiţiei în condiţiile prezentului regulament.

(3) Executorul judecătoresc a cărui cerere de mutare a fost aprobată are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 7 şi 8 din regulament; cu privire la arhivă sunt aplicabile dispoziţiile art. 51 din prezentul regulament.

Art. 80. - (1) Executorul judecătoresc va ţine lucrările de registratură, secretariat şi arhivă, precum şi o evidenţă financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată de biroul său.

(2) Biroul va deţine spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea lucrărilor. La sediul biroului se va afişa numele executorului judecătoresc sub care a fost înregistrat biroul sau, în caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civilă.

Art. 81. - În cazul în care în cadrul biroului funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, fiecare îşi exercită personal profesia şi răspunde individual pentru activitatea sa.

Art. 82. - (1) Pentru efectuarea lucrărilor executorul judecătoresc poate încheia contracte de muncă cu unul sau mai mulţi secretari şi, după caz, cu alt personal auxiliar, având şi posibilitatea de a încheia contracte civile şi cu colaboratori externi.

(2) Angajarea personalului şi încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se vor face de executorul împuternicit prin contractul de societate civilă.

Art. 83. - Biroul funcţionează în toate zilele lucrătoare, asigurându-se în cazuri urgente posibilitatea de a efectua actele solicitate şi în afara orelor de program, precum şi în zilele nelucrătoare. Programul de funcţionare va fi afişat la loc vizibil.

(2) Evidenţa fiscală a biroului se va organiza potrivit normelor ce vor fi emise în acest sens de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul ministrului justiţiei.

(4) Dacă în biroul respectiv funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, în aceste registre vor fi evidenţiate separat lucrările şi onorariile pe numele fiecărui executor judecătoresc, în afară de cazul în care, potrivit contractului de societate civilă, se prevede ca registrele menţionate să fie ţinute separat de fiecare executor judecătoresc.

Art. 85. - În registrul general se vor înregistra toate lucrările executorului judecătoresc şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; data înregistrării; organul sau persoana care trimite titlul executoriu, numărul şi data sesizării; numele sau denumirea creditorului cu domiciliul/sediul şi numele sau denumirea debitorului cu domiciliul/sediul; cuantumul creanţei debitorului; natura cauzei (confiscare, sechestru asigurător, evacuare, pretenţii etc.); modul de soluţionare; observaţii.

Art. 86. - (1) Opisul alfabetic cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numele şi prenumele debitorului; numele şi prenumele creditorului; numărul dosarului şi data înregistrării; natura cauzei (sechestru asigurător, evacuare, confiscare etc.).

(2) Se opisează atât denumirea/numele tuturor creditorilor, cât şi denumirea/numele tuturor debitorilor, iar în cazul în care nu se ştie cu exactitate care este numele de familie, se opisează ambele nume.

Art. 87. - În registrul de valori se vor înscrie, pentru evidenţă, recipisele de consemnare a sumelor de bani încasate în contul creanţelor, precum şi orice alte valori şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numărul dosarului; numărul adresei sau al chitanţei de încasare; data înregistrării; numele depunătorului; numărul recipisei; unitatea emitentă; valoarea; ce reprezintă; data eliberării; numele beneficiarului; stabilirea identităţii; semnătura de primire.

Art. 89. - În afară de aceste registre executorii judecătoreşti vor păstra dosarele cauzelor executate, în funcţie de criteriile stabilite de nomenclatorul indicilor de păstrare a documentelor.

Art. 90. - (1) Înainte de utilizare toate registrele vor fi numerotate, sigilate şi semnate de executorul judecătoresc, încheindu-se în acest sens un proces-verbal pe prima pagină a registrului.

Art. 92. - (1) Executorul judecătoresc răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale privind fondul arhivistic naţional.

Art. 93. - (1) Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti sunt, potrivit legii, la nivel naţional, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, iar în plan teritorial, în circumscripţia fiecărei curţi de apel, Camera executorilor judecătoreşti.

(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti funcţionează în baza statutului propriu, care după adoptare va fi comunicat şi Ministerului Justiţiei.

Art. 94. - (1) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare Uniune, este organizaţie profesională cu personalitate juridică. Sediul Uniunii este în municipiul Bucureşti.

Art. 95. - (1) Congresul Uniunii este constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectivă potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, din preşedinţii Camerelor şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii.

(2) Dacă preşedintele unei Camere a executorilor judecătoreşti este şi membru al Consiliului Uniunii, atunci Camera respectivă va avea dreptul la un delegat în plus la Congresul Uniunii.

(3) Congresul se întruneşte anual la convocarea Consiliului Uniunii, în condiţiile art. 29 din lege. La cererea unei treimi din numărul membrilor Camerei sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar.

(4) Congresul extraordinar al Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor Congresului. În cazul în care nu se realizează acest cvorum, următoarea convocare se face în termen de 7 zile. La această convocare Congresul extraordinar este legal constituit indiferent de numărul membrilor prezenţi. Congresul extraordinar se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Art. 96. - Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi pentru o durată de 3 ani, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din acea Cameră a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut.

Art. 97. - (1) Dintre membrii Consiliului Uniunii, Congresul alege preşedintele şi 2 vicepreşedinţi; durata mandatelor acestora este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi o singură dată.

Art. 98. - (1) Consiliul Uniunii va înainta ministrului justiţiei, la începutul fiecărui an, o informare cu privire la activitatea executorilor judecătoreşti desfăşurată în anul precedent, cuprinzând date statistice, aspecte rezultate din verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ.

(2) Evidenţele privind numărul executorilor judecătoreşti, al executorilor stagiari, al birourilor, numirea, suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc, înregistrarea şi radierea birourilor sunt îndeplinite sau, după caz, ţinute, potrivit legii, de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.

(3) Consiliul Uniunii sau, după caz, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va comunica, potrivit atribuţiilor ce îi revin, datele şi documentele necesare în vederea îndeplinirii lucrărilor prevăzute la alin. (2).

Art. 99. - (1) În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică. Sediul Camerei executorilor judecătoreşti se află în aceeaşi localitate în care îşi are sediul curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează.

(3) Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri, potrivit art. 26 din lege.

Art. 100. - (1) Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 57 alin. (1) şi art. 58 din lege.

(2) Controlul profesional al activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de ministrul justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere.

Art. 101. - (1) Ministrul justiţiei exercită controlul activităţii executorilor prin inspectori generali de specialitate, potrivit legii, oricând consideră necesar.

(2) Controlul priveşte, în principal, respectarea legii în activitatea profesională a executorilor judecătoreşti, ţinerea corectă a registrelor, conservarea arhivei, calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti şi conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuţiilor sale, în raport cu autorităţile publice, precum şi cu persoanele fizice şi juridice. În unele situaţii ce îi sunt sesizate ministrul justiţiei va putea cere, după caz, informări privind activitatea unor executori judecătoreşti din partea Consiliului Uniunii sau a colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti.

Art. 102. - (1) Controlul efectuat de Consiliul Uniunii va urmări modul de organizare şi funcţionare a Camerelor şi birourilor executorilor judecătoreşti, desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, îndeplinirea atribuţiilor de către colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, modul de funcţionare a birourilor executorilor judecătoreşti, calitatea lucrărilor, pregătirea executorilor stagiari, gestiunea financiar-contabilă a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti, precum şi orice alte probleme.

(2) Controlul se exercită anual la fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti, iar la birourile de executori judecătoreşti atunci când se hotărăşte de Consiliul Uniunii.

Art. 103. - (1) Consiliul Uniunii poate delega colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti să efectueze controlul profesional al executorilor judecătoreşti din cadrul birourilor aflate în circumscripţia sa, în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. b) şi c) din lege.

(2) Controlul se exercită periodic, cel puţin o dată la 2 ani, şi priveşte legalitatea lucrărilor executorilor judecătoreşti, conservarea arhivei, gestiunea financiar-contabilă şi conduita executorilor judecătoreşti în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.

Art. 105. - Actele de control efectuate de Consiliul Uniunii sau, după caz, de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti se vor comunica şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.

Art. 106. - Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti verifică sesizările părţilor împotriva executorilor judecătoreşti în cel mult 30 de zile de la sesizare şi ia măsuri de îndreptare sau, după caz, exercită acţiunea disciplinară, înştiinţând şi Consiliul Uniunii.

Art. 107. - (1) Executorii judecătoreşti în funcţie pot opta pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc în termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege. Opţiunile vor fi formulate în scris şi vor fi transmise direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei de către curţile de apel în a căror circumscripţie executorul judecătoresc îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege ministrul justiţiei numeşte prin ordin executorii judecătoreşti în funcţie care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc; numirea se face cu indicarea judecătoriei în a cărei circumscripţie urmează să îşi stabilească sediul fiecare birou.

(3) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu îndeplineau vechimea de 2 ani de activitate în această calitate la data intrării în vigoare a legii, dar care îndeplinesc această vechime la data începerii activităţii în birouri potrivit art. 67 alin. (3) din lege, pot fi numiţi executori judecătoreşti în condiţiile alin. (1) şi (2), cu dispensă.

(4) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu au 2 ani de activitate în această calitate la data începerii activităţii birourilor executorilor judecătoreşti conform art. 67 alin. (3) din lege, devin executori judecătoreşti stagiari la data angajării lor într-un astfel de birou. Activitatea desfăşurată înainte de angajare intră în calculul perioadei de stagiu.

Art. 108. - (1) Executorii judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3), după depunerea jurământului în faţa ministrului justiţiei au obligaţia de a-şi înregistra birourile potrivit dispoziţiilor art. 17 din lege.

(2) Registrul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti se deschide la fiecare curte de apel după împlinirea termenului prevăzut la art. 107 alin. (2).

Art. 109. - (1) Executorii judecătoreşti care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc îşi vor continua activitatea în cadrul birourilor de pe lângă judecătorii şi tribunale, până la împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege. Executorii judecătoreşti care nu optează pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc vor fi transferaţi în interesul serviciului, după împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege, în alte funcţii din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege.

Art. 110. - Adunarea generală a executorilor judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3) va alege organele de conducere ale Camerei executorilor judecătoreşti, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 111. - (1) La primul congres vor participa preşedinţii fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, precum şi delegaţi din fiecare Cameră, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectivă, cu votul majorităţii simple a celor prezenţi. Numărul delegaţilor care vor fi aleşi de adunarea generală a fiecărei Camere este egal cu numărul tribunalelor din circumscripţia curţii de apel în raza căreia funcţionează Camera respectivă, cu excepţia Camerei executorilor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti din care vor fi aleşi 8 delegaţi, dintre care 3 pentru municipiul Bucureşti şi 5 pentru celelalte tribunale.

Art. 112. - (1) Birourile de executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii şi tribunale îşi încetează activitatea la data prevăzută la art. 67 alin. (3) din lege.

(2) Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activităţii executorilor judecătoreşti, potrivit art. 67 alin. (3) din lege, vor fi repartizate între birourile executorilor judecătoreşti constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanţă, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la competenţă.